McKinsey&Company: Zece tehnologii transversale care sunt critice pentru ca economia României să fie mai performantă și rezistentă, dar și pentru a reduce decalajul tehnologic și economic față de restul Europei

Aceste tehnologii pot îmbunătăți calitatea vieții românilor și pot crește nivelul de competitivitate al României

  • Programarea avansată, Modelul “Zero Trust” și Inteligența Artificială aplicată – tehnologiile lider în România
  • Biotehnologia și Materialele Viitorului – doua domenii în care România se află în urmă
  • Companiile din Europa ar putea pierde între 2 – 4 trilioane de euro pe an dacă nu se concentrează pe tehnologiile transversale
  • Țarile cu economii mai mici – precum România – se vor confrunta cu cele mai mari dificultăți pentru a recupera decalajul tehnologic și economic

Automatizarea avansată a proceselor, Inteligența Artificială aplicată, Biotehnologia, Programarea avansată și Utilizarea tehnologiilor verzi sunt câteva dintre cele zece tehnologii transversale-cheie pe care România ar trebui să le utilizeze la scară largă pentru a avea rezultate pe termen lung și pentru a-și reduce decalajul de dezvoltare față de restul Europei. În caz contrar, România ar putea eșua în încercarea de a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor săi, care se confruntă deja cu un nivel scăzut de incluziune și bunăstare comparativ cu media UE.

Țările membre UE-30 (cele 27 de țări membre UE alături de Norvegia, Elveția și Regatul Unit) sunt eclipsate de SUA în ceea ce privește adopția la scară industrială a tehnologiei, arată “Securing Eu-rope’s future beyond energy: Addressing its corporate and technology gap”, un raport realizat de McKinsey Global Institute. Studiul a fost lansat în septembrie 2022 și a evaluat nivelul de competitivitate tehnologică a UE-30, SUA și China.

Companiile din Europa ar putea pierde între 2 – 4 trilioane de euro pe an. Economiile mici – precum cea a României – vor întâmpina cele mai mari dificultăți pentru a recupera decalajul

Economia globală se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologii transversale, precum inteligența artificială, biotehnologie și cloud, acestea fiind utilizate în tot mai multe sectoare de activitate.

Dacă Europa nu va reuși să valorifice aceste tehnologii, companiile de pe continent ar putea pierde între 2- 4 trilioane de euro pe an până în 2040. Această valoare este echivalentul a 30-70 % din creșterea prognozată pentru Produsul Intern Brut european între 2019 și 2040, a aproximativ 90 % din cheltuielile actuale pentru programe sociale la nivel european sau a 500 de euro ca venit lunar universal pentru fiecare cetățean european.

“Faptul că Europa nu a ținut pasul cu SUA în primul val al tehnologiei digitale – centrat pe internet și software – înseamnă că acum se află într-o poziție fragilă în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor transversale. Dacă Europa nu se concentrează pe dezvoltarea acestora, ar putea pierde jumătate din creșterea potențială a nivelului PIB până în 2040. În același timp, va fi afectată nu doar creșterea economică, ci și incluziunea socială și sustenabili-tatea. Nu în ultimul rand, autonomia strategică, dar și vocea sa la nivel mondial vor fi afectate. Economiile mai mici de pe continentul european, precum cea a României, se vor confrunta cu cea mai dificilă luptă pentru a recupera decalajul față de o economie europeană aflată deja în urmă. Pentru ca economia românească să își construiască un nivel de reziliență pe termen lung și pentru a face față provocărilor actuale și viitoare, trebuie să recupereze decalajul în privința a zece tehnologii transversale-cheie. Practic, se află în joc viitoarea creștere și competitivitate a României în toate segmentele economice”, spune Alexandru Filip, Managing Partner McKinsey&Company România.

Inițiative pentru abordarea provocărilor

Precum cele mai multe dintre țările europene, România este depășită de concurenții non-europeni în ceea ce privește utilizarea tehnologiei la scară industrială. Pentru că a devenit relativ recent un stat UE, România va trebui să egaleze și chiar să depășească acțiunile altor state astfel încât să permită companiilor sale să fie competitive.

Autoritățile române ar putea sprijini trei inițiative prin care companiile să se dezvolte mai rapid și mai liber, prin care să se extindă internațional, să atragă finanțare pentru extindere și să concureze de la egal la egal cu alte companii.

Aceste inițiative sunt:

  1. Creșterea gradului de conștientizare asupra importanței tehnologiilor transversale pentru competitivitatea României și a UE.
  2. Preluarea conducerii sau colaborarea cu alte state membre în implementarea inițiativelor la nivelul UE
  3. Sprijinul politic pentru adoptarea unor astfel de inițiative în cadrul instituțiilor UE.

Programarea avansată, Modelul “Zero Trust” și Inteligența Artificială aplicată – tehnologiile lider în România

România are rezultate relativ bune în tehnologii precum Programarea avansată, Modelul “Zero Trust” și Inteligența Artificială aplicată, conform analizei McKinsey&Company cu privire la cele zece tehnologii transversale care pot modela viitorul economic al României. Aceste rezultate sunt susținute datorită eforturilor unor companii locale precum Bitdefender, UiPath, TypingDNA, DRU-ID, RayScape, Lumen și a numeroase start-upuri care utilizează Inteligența Artificiala aplicată.

Pe de altă parte, România se află în urmă în privința unor tehnologii precum cea a Biotehnologiei și cea a Materialelor Viitorului.

În ceea ce privește inovația (lansarea de tehnologii de ultimă generație), România înregistrează rezultate bune în tehnologii precum Programarea avansată sau Automatizarea avansată a pro-ceselor însa este codașă în tehnologii precum Materialele Viitorului, Viitorul Conectivității și Modelul “Trust Zero”.

În domeniul producției (dezvoltarea de produse comerciale bazate pe aceste tehnologii), România are rezultate bune în tehnologii precum Programarea avansată, Modelul “Zero Trust” și Inteligența Artificială aplicată, însă mai are de recuperat în domeniul Biotehnologiei.

În ceea ce privește nivelul de adopție (utilizarea tehnologiilor în sectorul public și privat), România utilizează mai ales tehnologii precum Modelul “Zero Trust”, Viitorul Conectivității, Utilizarea tehnologiilor verzi și Inteligența Artificială aplicată. La polul opus, România se află printre ul-timele locuri în Europa în ceea ce privește utilizarea Programării avansate.

Zece tehnologii transversale “must-have” pentru România

  1. Automatizarea avansată a proceselor (Next-level process automation)

Automatizarea avansată a proceselor poate ajuta companiile să își eficientizeze procesele și modul de funcționare a acestora. În ceea ce privește inovația în acest domeniu, România are rezultate mai bune comparativ cu alte tehnologii datorită unor companii precum UiPath, lider mondial în automatizarea robotizată a proceselor (RPA). În schimb, România se află printre ultimele țări în ceea ce privește nivelul de utilizare al acestei tehnologii.

  1. Viitorul conectivității (Future of connectivity)

Tehnologii precum smart city sau telemedicina ar putea reprezenta viitorul conectivității, ceea ce ar putea avea beneficii majore asupra eficienției și a productivității. Deși gradul de inovație și de producție al României în privința aceastei tehnologii este scăzut, gradul de adopție este ridicat. De exemplu, utilizarea serviciilor de telemedicină a înregistrat o creștere importantă odată cu impunerea restricțiilor COVID-19 ceea ce a determinat mulți medici să ofere consultații la distanță.

  1. Arhitectura distribuită (Distributed Architecture)

Arhitectura distribuită este termenul generic pentru tehnologiile orientate pe obiecte și pentru alte tehnologii ale informației utilizate de arhitecții de software, inclusiv edge și cloud computing, pentru a gestiona, stoca și procesa datele. În acest domeniu, România trebuie să facă pași importanți pentru a recupera decalajul față de celelalte țări europene. Ponderea companiilor care au utilizat servicii de cloud computing în România în 2021 a fost de 14%, față de 27% pentru țările Europei Centrale și de 41% pentru cele ale UE.

  1. Computația cuantică (Next generation computing)

Computația cuantică utilizează tehnologii bazate pe fenomene cuantice pentru a procesa date și pentru a îmbunătăți productivitatea în domenii precum aerospațial, apărare, energie & utilități. România este codașă în ceea ce privește inovația, și nici nu utilizează ori produce tehnologii de calcul de generație următoare. Întrucât această lipsă de producție și adopție este larg răspândită în Europa, România și alte țări UE ar putea pierde oportunități importante.

  1. Inteligența Artificială aplicată (Applied AI)

Romania a facut pași importanți în inovație pe segmentul de inteligență artificială încercând să ajungă din urmă zona de producție și pe cea de adopție. Însă în România nivelul de inovație este la stadiu incipient comparativ cu primele cinci țări din UE-30. În ultimele două decenii,

Romania a fost pe locul al doilea în regiune (după Polonia) în ceea ce privește publicarea de articole în domeniul cercetarii inteligenței artificiale. Dar cheltuielile României pentru investiții în inovație sunt mai mici decât ale omologilor săi din UE. Pe de altă parte, România este lider în ceea ce privește producția și adopția inteligenței artificiale, cu peste 50 de start-upuri numai în domeni-ul agrotehnologiei.

  1. Programarea avansată (Future of programming)

Este preconizat ca programarea să evolueze spre un mod de dezvoltare no-code sau low-code. Acest lucru ar putea stimula eficiența și viteza de dezvoltare a programării în toate domeniile, cu precădere în automatizare, învățare automată (Machine Learning) și inteligență artificială. România are o performanță solidă în inovare și producție datorită unor companii precum DRUID – o platformă end-to-end pentru crearea de aplicații de business conversaționale bazate pe inteligență artificială. Totodată, România trebuie să recupereze decalajul în ceea ce privește adopția acestei tehnologii.

  1. Modelul “Zero Trust” (Trust Architecture)

Modelul “Zero Trust” implică un set de paradigme de securitate cibernetică care se concentrează pe protejarea resurselor (cum ar fi activele, fluxurile de lucru, serviciile, conturile de rețea etc.). România are un nivel solid de producție, dar și de adopție în acest domeniu. De asemenea, are rezultate relativ bune în raport cu primele cinci țări UE-30, iar compania Bitdefender s-a clasat con-stant printre cei mai buni producători mondiali în domeniul securității

cibernetice. De asemenea, în ultimii ani, în România au apărut soluții de securitate precum cea lansată de Typing DNA, care atribuie o “amprentă” biometrică stilului de tastare al unei persoane pentru a crește nivelul de siguranță.

  1. Biotehnologia (Bio revolution)

Progresul din biologie împreună cu dezvoltarea informaticii, a automatizării și a inteligenței artificiale ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei și a calității vieții, influențând domenii precum sănătate, agricultură, bunuri de consum sau energie.

Industria biotehnologiei este în faza incipientă în România, cu un nivel scăzut de inovație, dar și cu un nivel de producție și adopție foarte mic comparativ cu primele cinci țări UE-30. Însă încep să apară companii inovatoare, precum Rayscape (anterior XVision) – a cărei soluție software utilizează un algoritm de recunoaștere pentru a ajuta specialiștii în radiologie să detecteze nodulii pulmonari – sau Lumen, un start-up de cercetare care își propune să ajute persoanele oarbe.

  1. Materialele viitorului (Next-generation materials)

Materialele cu proprietăți noi pot crește funcționalitatea, reduce costurile pe tot parcursul procesului de fabricație și au multiple beneficii în ceea ce privește energia și emisiile de carbon. România are mult potențial în acest domeniu în care există cerere, dar lipsesc inovația și producția.

  1. Viitorul tehnologiilor verzi (Future of cleantech)

Utilizarea senzorilor, a porților de acces și a routerelor celulare poate optimiza eficiența proceselor prin eliminarea necesității resurselor naturale și a monitorizării manuale. Sistemele de

energie regenerabilă, produsele și serviciile durabile sunt câteva exemple de tehnologii eco, cu o gamă largă de utilizare la nivel industrial.

În România, inovația și producția nu au ținut pasul cu nivelul de utilizare. România are puține brevete în zona de tehnologii eco comparativ cu alte țări din Europa Centrală: de exemplu, în peri-oada 2012-2021, România a înregistrat doar cinci brevete în domeniul tehnologiilor de mediu, față de 86 în cazul Poloniei. Această situație oferă oportunități pentru dezvoltatorii

locali, iar domeniul începe să câștige teren pe măsură ce apar platforme precum bonapp.eco (care încearcă să reducă risipa de alimente) și EcoTree (care digitalizează reciclarea).

Raportul integral este disponibil aici.

Hits: 5

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: